Thursday 17 December 2009

Ma dau in vant dupa calduri

An idiot is calling…brrrr…. an idiot is calling…brrrr. Telefonul (cat pot sa-l urasc in fiecare zi de cel putin 5 ori ) ma smulge din bratele lui Nea Ene! Pfffoai…pisici aristocrate…s-a dus dulcele somn si lumea lui de vise.
Ma trezesc si imi (re)amintesc ca azi este ultima zi in care am o varsta, de maine, cel putin daca ma uit in C.I. voi fi mai mare cu un an.
Nici nu stiu ce stare sa adopt pentru situatia data: satisfactie ca am mai trait inca un an (avantaj eu) sau tristete ca am mai imbatranit cu un an (avantaj altii).
Pana azi saptamana libera a fost lunga cat o zi de post. Trag de ea, ca si cum as fuma tigara condamnatului la moarte, doar-doar s-o sfarsi odata. Si pentru ca urasc petrecerile la munca si micile atentii aferente, ceva de genul pui si tu bani pentru ziua lu' asta, in anu' de gratie 2009 am avut noroc ca executivul demis a avut grija sa ma trimita in concediu la fix. Pix !

Soc si groaza ...a nins!!!










O fi frumoasa iarna! Dar mie nu-mi place deloc.

Pai cum sa fii vesela cand dimineata iti ia cu o ora in plus sa tragi toate hainele pe tine – ce simplu e vara, o rochie si am plecat!Cum sa fii vesela cand te trezesti aproape pe intuneric si cand piciorul scos din plapuma calda si scos afara plange cu sughituri pana cand ajunge la papuc....Cum sa fii vesela cand ai nasul rosu si mainile reci in manusi? Cum sa fii vesela cand trebuie sa arati ca o curca plouata toata ziua, pentru ca ai avut caciula/gluga sau orice alta chestie care ti-a anihilat orice impresie de sexy din par?
imi trebuie neaparat o terapie de voie buna azi. Intrebarea e unde o gasesc?
Cei mai multi descriu anotimpul asta in alte culori…farmecul sarbatorilor…bla-bla...Poetic… dar nu-i pentru mine! E prea frig iarna! Si nu-mi place frigul.
Tanguirea friguroasei din mine:
Când m-am nascut
Nu eram gata.
Cred ca s-a grabit,
Tot neamu’ meu,
Mama si tata.
Nu m-au consultat
Când sa ma nasc,
Iarna sau vara,
Daca-mi convine, daca-au ales bine…
Eu iubesc caldura, ador soarele, prefer marea, nisipul, plaja.... visez (cu ochii deschisi normal,ca doar ma uit la tastatura) sa ma trezesc maine si sa fie zi de vara pana’s seara, iar pe inserat sa pot bifa: a mai fost o data ziua mea!
Dar, pentru ca nu m-am nascut in emisfera sudica , unde acum temperaturile zilnice depasesc 30 de grade, renunt sa mai folosesc emisfera dreapta cu emotiile si sensibilitatile ei si o ascult pe cea stanga care-mi turuie in cap logica rationamentului pur si simplu gasit din intamplare:
Cine rabda pana la primavara, va fi inverzit! Si apoi ...copt! (n.a.)


Partieee! Ca mi s-a stricat placa ...

Wednesday 16 December 2009

Nimic(uri)

Prima mea zi de vacanta fortata (si fara plata imi spun vocile ).
Ritualul zilei: cafea cu aroma de tutun, intrat pe mess, deschis :)…e liniste, fireste, lumea inca se resimte, ca doar e prima luni dupa duminica
Citesc blogul lui Nea Gogu – intre noi fie vorba, il iubesc pe tipul asta pentru ca imi face terapia prin ras pe gratis! Mazgalesc si eu ceva pe acolo si mai bantui…
Dreamu ma avertizeaza ca-s in pom !stiu... Si mai stiu ca va plictisesc cu povestea mea de pe taramul crizei existentiale... Soneria telefonului ma scoate fraudulos din lamentari. Inchei scurt: apelul nu era pentru mine! Alta greseala .
Deschid tembelizorul : BEC-ul numara voturile nule…eu numar cardurile asisderea . Unii au inceput sa-si taie porcii. Porcul din ograda mea nu da lapte si miere dar imi mai aduce un venit..din cand in cand…Asa ca il tai doar de pe lista…de cadouri.
Mai aprind o tigara (ah, cat ma urasc cand fac chestia asta ) si trag de mine sa ma apuc de curatenie, pentru ca micul maniac din mine a facut o lista, doar vin sarbatorile. Bun, asta am facut si sambata, si saptamana trecuta si…cine-o veni la mine precis nu se va uita cat de frumos sclipesc cristalurile sau geamurile, ci se vor uita ce e in platou.
Ar trebui macar sa dau cu aspiratorul, pentru impresia artistica a vecinei de sus, care cu o frenezie debordanta isi scutura tot inventarul sub ochii mei,dar eu continui sa aspir la o viata normala.
As putea tricota, n-am facut-o de la ’48, dar rabdarea mea se limiteaza la modelul doi pe fata, doi pe…jos.
Ce ma enerveaza e ca nu sunt omul facut sa se relaxeze. Nu pot. Mi se pare un chin sa ma pui sa stau si sa nu fac nimic. Toata ziua. Desi pare ca nu fac nimic, tot fac. Cel putin incep sa gandesc mult si astfel se creeaza mici tornade in capul meu si apoi ma mai mir de ce am migrene.
De gatit - m-am gatit , de calcat – calc destul in strachini , de spalat - tocmai mi-am spalat pacatele asa ca stau intr-un mod organizat si fac nimic. Stiu, la noi, statul degeaba e mult mai creativ. Pacat ca e mai prost platit.

Monday 7 December 2009

Am votat! Sa ne fie de bine!

Mult după miezul noptii am mers la culcare cu noul viitor presedinte si m-am trezit cu noul vechiul presedinte !

Eu sunt o idealista si astept sa vad materializata promisiunea dansului cum ca o sa stopeze coruptia, pentru ca e atuul care l-a adus castigator acum... vom trai si vom vedea ...altfel o sa ne meritam soarta de popor masochist.

Inca ceva: tare-i frumoasa politica romaneascasi originala! Unii, mai rosii in obraz de felul lor, au baut sampanie aseara si dimineata, mahmuri, au constatat ca s-au imbatat cu apa rece !

Sunt curioasa ce reactii vor avea azi cei doi "porumbei" care aseara mergeau la petit unul la altul si se pupau in vazul nostru, cu sampanie la bu(r)toi si tort(ura) de rigoare.

Sa dormiti mult si bine alaturi de scufita rosie, pseudoliberalilor.

P.S. Rosu combinat cu galben da intotdeauna portocaliu!


Sunday 6 December 2009

La vremuri noi, mult gunoi


Cand a fost conceput prima data corpul, toate partile voiau sa fie SEF.
Creierul a argumentat:
- Eu trebuie sa fiu SEF, deoarece controlez toate reactiile si functiile corpului :)
Picioarele au ripostat:
- Ba noi trebuie sa fim SEF, deoarece noi transportam creierul si-l ducem unde vrea sa mearga.:)rosu+ :)galben
Mainile au replicat repede;
-Nici nu se pune problema, noi trebuie sa fim SEF, deoarece noi facem toata treaba si castigam toti banii. mo-:)+ gu-:)+ lii-:)
Si tot asa mai departe cu inima, plamanii si ochii pana cand, in cele din urma, a vorbit si fundul :) Toate celelalte parti radeau la ideea ca fundul sa fie SEF. Asa ca fundul intra in greva, inchizandu-se si refuzand sa mai lucreze. Dupa catva timp, ochii incepura sa priveasca crucis, mainile sa stranga pumnii, picioarele sa tremure, inima si plamanii sa intre in panica si creierul sa devina nervos. In cele din urma, toate partile hotarara ca fundul trebuia sa fie SEF, se supuse la vot si rezultatul INSOMAR l-a scos invingator.
De atunci, toate celelalte parti fac toata munca, in timp ce SEFUL sta toata ziua si face un rahat! :)
Morala:
Nu-ti trebuie creier pentru a fi SEF - orice fund poate fi!

P.S. Orice asemanare cu REALITATEA este clar conturata! am si eu o ANTENA 3 (in grila de programe) :)

Thursday 3 December 2009

Repere morale ilustrate

A fost odata...ca azi nu e sigur pentru ca-s 14 grade afara ...revin...o zi in care iarna nu era ca vara, adica frigul si viscolul isi faceau de cap.
O pasarica, naiva si credula, a baut red bull si a simtit ca prinde aripi...si-a luat zborul dar s-a ratacit si ea in tranzitie si intr-un moment de criza (personala, nu mondiala) a clacat si a ramas prinsa in omat

A inceput sa inghete si sa aiba ciocu mic...ca nu mai era in putere.
In timp ce zacea acolo, veni o vaca, plecata si ea ca...vaca si se balega, acoperind-o. De la caldura balegii, pasarea se dezgheta si reveni la viata. Era atat de fericita, ca incepu sa cante de bucurie:
Adin,dva,tri,Kazacioc!



O pisica, trecand pe acolo, auzi cantecul pasarii si curioasa din fire se apropie sa cerceteze. Dupa sunete, descoperi pasarea sub gramada de balega, o scoase de acolo si o inghiti!




Morale (la plural, ca-s 3 !!!):

1.Nu oricine te baga in rahat iti este dusman .
2.Nu oricine te scoate din rahat iti este prieten .
3.Cand esti bagat in rahat, e bine sa-ti tii gura!

P.S.
Orice asemanare cu personaje din viata reala nu e o pura intamplare!

Tuesday 17 November 2009

Stinge-l şi hai să citim!

Despre criza lecturii s-a tot scris. Acum scriu şi eu - cu riscul sa-mi scada raitingul.
Televizorul şi computerul au reuşit, ca efect colateral, să ne cam îndepărteze de filele cărţilor.
Astăzi, cu mici excepţii, singurele volume care sunt solicitate la biblioteca şcolii de către elevi sunt cele din programa şcolară. Obligativitatea, notele de la şcoală şi mai ales faptul că ele contează în diverse alte evaluări îi determină pe elevi să le parcurgă, să le foileteze ori să le citească în rezumat pe internet.
Vina nu este numai a elevilor. La fel de adevărat este faptul că bibliografia obligatorie se află foarte departe de gustul şi preocupările adolescenţilor de azi. Asta îi îndepărtează şi mai mult de lectură. Şi nu în ultimul rand: elevii din ziua de azi sunt prea ocupaţi să vorbească pe mess , să-şi dea comm-uri pe hi5 sau să arate cât sunt de duri în Counter-Strike.
Din nefericire, un asemenea argument este valabil şi când vine vorba despre adulţi, care, în ritmul trepidant al vieţii moderne, au din ce în ce mai puţin timp pentru a se delecta prin lectură. Primele pagini ale ziarelor ori buletinele de ştiri le oferă doza de informaţie care îi ţine conectaţi la realitate.
Un motiv mereu la indemana: ajungem prea obosiţi acasă şi nu mai avem timp. Şi atunci apare adevărata problemă: nu mai avem chef. Punem pe seama societăţii faptul că alţii ne răpesc din timpul alocat cititului. Dar timp toţi avem. Doar că pe lista noastră de priorităţi există prea multe lucruri înainte de activitatea pentru care ne plângem că nu avem timp. E vorba de greşeala frecventă de a confunda lista de priorităţi cu lipsa timpului. Uneori ne întrebăm când şi cum am pierdut propria motivaţie de a citi, fără să fim convinşi că vrem să ştim răspunsul.
Nu există nicio reţetă universal valabilă, niciun remediu miraculos, nicio poţiune magică care să-ţi dea avântul necesar. DAR există o tactică la îndemâna fiecăruia, faimoasă dar ignorată: tactica pas cu pas, aplicabilă în aproape orice domeniu.
Fă un pas: alege cartea!


Tuesday 10 November 2009

Porcul zburător

Marţi…banală zi. Excesiv de ploioasă.
Mă ancorez (virtual) în Realitatea live. Ştiri…două trenuri s-au pupat (love is in the air ), reduceri la bugetari (blahhh…iar ???), gripa porcină continuă să lovescă Ro (suntem o natiune pe cale de disparitie ) şi... hopa… singura metoda de a mă proteja pare a fi masca disponibilă în farmacii. Eu mai mult decât sigur am nevoie de o mască a bunei dispoziţii...Când o zbura porcul , îmi şopteşte vocea din interior.


Până atunci trebuie să mă pitesc sub o noua identitate …la bal mascat cu mine …sunt în carnaval!
Apropo: mai ştie cineva de boala vacii nebune? ?) Mi-e dor de ea...
Auch… aseară m-a pupat Porcul . Până aflu dacă is ori ba contaminată am decis ca accesul pe acest blog să se facă doar cu masca de protecţie împotriva gripei porcine.

Saturday 7 November 2009

Dansez pentru tine

N-am chef azi de vorbe (de parca altii au, imi spun vocile)
Stau cu ochii in tavan si-mi spal creierul (fara detergent sau inalbitor)...starea de leguma (inainte de a fi depusa cu onoruri in borcan)…fara ganduri, fara imagini, fara culori…doar muzica sparge linistea, dar e ambientala si s-a contopit cu peretii, cu starea mea si nu o mai aud…pana cand: musai de dat clik inainte de a citi mai departe !
Undeva, pe-o etajera o carte scrisa cu cuvinte pe intelesul tuturor, simple si libere asa cum este si personajul care-i da numele. Nu vorbeste despre o poveste de dragoste, ci de mai multe, de mai multe femei, de mai multe feluri de dragoste.
Cand nu poate sa se exprime, cand cuvintele nu ii mai ajung, cand sufera prea mult sau cand e prea fericit, Zorba danseaza. Danseaza frenetic, cu pasiune incat pare nepamantean. Inainte de a vorbi despre ceva ce i-a produs fericire, Zorba trebuie sa danseze pentru a se elibera de povara ei.

Sa vorbesti dansand, e oare cu putinta?

Friday 6 November 2009

Stinge-l şi hai să ne jucăm !


Pentru mulţi tineri este un lucru foarte dificil. Televizorul a devenit un substitut foarte la îndemână pentru restul activităţilor de recreere şi educative

Alături de computer şi jocuri video, televizorul este o parte din viaţa ta. A te uita la tv ore în şir înseamnă să înghiţi tot ce apare în magicul cub luminat şi să nu ai control asupra ceea ce vezi . După 2 ore de butonat telecomanda constaţi că puteai să foloseşti acel timpul făcând orice altceva. În schimb, tu ai pierdut 2 ore din viaţa ta!

Merită ?

Punând acest mesaj la vedere îţi vei aminti zilnic că nu trebuie să stai la televizor ore întregi în loc să faci multe alte lucruri mai bune în viaţa ta.

Important e ca TU să alegi. Şi când, şi ce, şi cât timp, şi, mai ales, când să-l opreşti !

Fă un pas: alege cartea !